Ce ard încă nestinse
Între noi...

Care ne leagă strâns
În doi...
Sunt adieri, iluzii, oameni
Care pășesc agale
Lângă noi...
Păreri de rău, dureri, regrete,
Ce ar putea apare
Mai apoi...
Țineri de mâini, priviri și șoapte
E tot ce-avem
Frumos în doi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu