Asemeni unui licăr speriat de umbre….
Cuprind cu o privire întunericul
Şi mă pierd….
Alerg de parcă-aş sta pe loc…
Şi strig de parcă aş tăcea…
Cuprinsă de nenumărate temeri…
Cuprinsă de sute de idei…
Un gând - atâta sunt…
Mă prind cu ardoare de mintea ta…
Şi nu te las să pleci…
Mai stai, până se face ziuă….
Şi-am să dispar eu prima, îţi promit,
Asemeni unui licăr de lumină
În faţa dimineţii….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu