Între noi...

Sunt flori, sunt lacrimi, vise
Ce ard încă nestinse
Între noi...

Sunt amintiri, cuvinte scrise
Care ne leagă strâns
În doi...

Sunt adieri, iluzii, oameni
Care pășesc agale
Lângă noi...


Păreri de rău, dureri, regrete,
Ce ar putea apare
Mai apoi...

Țineri de mâini, priviri și șoapte
E tot ce-avem
Frumos în doi...

Altfel...

Îți mai amintești copila cea cu
Soare-n plete, cu zâmbet larg, cuceritor?
Pentru a cărei tinerețe
Ai devenit curtenitor?

Îți amintești naivitatea cu
Care te privea ades,
Și te-ntreba de ori o mie
De ce pe ea vei fi ales?

Aduți aminte dăruirea cu
Care te-a cuprins întâi,
Și păru-i moale de pe creștet
Ai început să îl mângâi...

Aduți aminte ochi-ți care
O tot sorbeau adânc de dor,
Și îi șopteai simple cuvinte
Iar ea roșea l-auzul lor...

Nu-mi amintes ziua în care
Ați încetat a fi la fel...
Ea a crescut copilă mare...
Tu o priveai deja altfel...

Reproș tăcerii

Îmi trec  mâna ușor
Prin supărările tale
Las fire de dispreț
Să cadă pe podea, agale...

Strivesc sub talpă
Reproșuri dureroase
Și strâng în pumni durerea
Și vise amoroase.

Azi sunt tăcere
În care-ncărunțesc
Și sper să am puterea
De mâine să vorbesc...

Aseară...

Aseară am avut un vis ...
Din alea care-ți  spun
Mai mult  de-ai vrea să știi.
Din alea la care le dai viață
Atunci când le povestești.
Din alea care-ți urmăresc pașii
Sub care-ar fi bine să fie strivite...
Tu... ce-ai visat azi noapte?...

Transenca-Tur are oferte fierbinți care te ard la buzunar!

De ce sunt în stare cei de la Transenca Tur ca să obțină profit? Dacă aș spune că de orice ar suna prea banal, chiar daca ar fi adevărat... de aceea e suficient să remarcăm cele câteva ”minciunele” aparent nevinovate pe care le spun pentru a te atrage în plasă și care, până în final, îți pot da toată vacanța peste cap. Cel mai important element este faptul că cei de la Transenca Tur nu au nici cea mai mică idee despre faptul că în centrul afacerii trebuie plasat clientul și nu profitul. Deci și la capitolul marketing sunt restanțieri. Ei știu doar să îți promită marea și sarea și să te convingă că mergi să te odihnești aproape gratuit. Ajuns la destinație – Surpriză! Nimic nu mai este așa cum te așteptai (și cum ți s-a povestit), dar bine... inspiri aer în piept și încerci să capeți forțe pentru a rezista până la sfârșit. Treci cu vederea micile ”surprize” care nu întârzie să apară zilnic, pentru ca să descoperi, în final, că de fapt odihna ta ”aproape gratuită” s-a transformat într-una pentru care ai plătit cu vârf și îndesat, pentru că alții au plătit mult mai puțin pentru condiții mult mai bune doar pentru că nu au apelat la serviciile Transenca Tur și la ofertele lor super-fierbinți. Culmea e că ,în discuțiile cu prietenii, aflu tot mai multe istorioare despre astfel de experiențe ”uimitoare”. Pentru că suntem în plin sezon estival vreau să provoc fiecare consumator care se respectă să ia atitudine. Panourile publicitare care au umplut orașul și slogane de tipul ”calitate impecabilă” nu trebuie să ne copleșească, pentru că noi, consumatorii, ca cea mai bună metodă de promovare trebuie să devenim preocuparea lor nr. 1! Acum suntem noi cei care stabilim regulile!

Trepte

Urc treptele dârz și plină de curaj

Deși genunchii tremură...
Las tocurile jos -
Pornesc dsculți
În pas vioi .
Nu-mi pasă de priviri cicălitoare...
Nu-mi pasă de dureri atât de trecătoare...
Încetinesc.
Respir mai greu...
Dar trece.
Inspir adânc un aer rece
Și plin de prospețime.
Chiar dacă-am rău de înălțime -
Vreau să cuprind noi culmi
Noi trepte...

Este un vis împlinit…

Este un vis împlinit…
E ca o culme abia atinsă cu vârful degetelor,
E ca o privire întipărită pe gene nemișcate
Înrourate de lacrimi
Nu de tristețe
Plâng -
De fericirea ce mă cuprinde iar și iar,
De singuratatea asta atât de firească
Și tăcută…
Singuratate în care am încăput amândoi
Și stăm înghesuiți ...
Pentru că-n cercul ăsta mic,
Perfect rotund, perfect închis,
Noi viețile ne-am prins...

Maci….

Privim departe….

Sunt flori de maci…

Vorbesc de măreţia lor

Ţinându-te de mână…

 Taci…

Linişte...Alerg

prin câmpul plin de maci.

Doar foşnet mic

Sub paşii tăi

Când iarba calci...

Te-apleci uşor...

La piept îmi pui

Buchet de flori...

Dar totuşi taci,

La fel ca florile de maci....

Un licar sunt...

Ma mişc
Asemeni unui licăr speriat de umbre….
Cuprind cu o privire întunericul
Şi mă pierd….
Alerg de parcă-aş sta pe loc…
Şi strig de parcă aş tăcea…
Cuprinsă de nenumărate temeri…
Cuprinsă de sute de idei…
Un gând - atâta sunt…
Mă prind cu ardoare de mintea ta…
Şi nu te las să pleci…
Mai stai, până se face ziuă….
Şi-am să dispar eu prima, îţi promit,
Asemeni unui licăr de lumină
În faţa dimineţii….

Investiţiile străine dircte

În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult de importanţa investiţiilor străine şi despre atragerea acestora în economia Republicii Moldova. De aceea am decis să evaluez care ar fi posibilităţile de a investi aici, care sunt problemele întâlnite de investitori, şi cum ar putea fi soluţionate acestea.

 Aparenţe

Noi, oamenii,de fiecare dată încercăm să privim dincolo de aparenţe, să distingem profunzimile... Încercăm să ignorăm lucrurile care ne par puţin importante şi să ne stabilim priorităţi.
Refuzăm să credem în lucruri "incredibile" doar pentru că suntem obişnuiţi să nu credem doar ochilor (ca dovadă a imperfecţiunii simţurilor noastre).
Oricum, dacă se spune că oglinzile înşeală întotdeauna, umbrele nu...
Umbrele pot fi amăgite uşor...

What does not destroy me makes stronger...

Stop! Stop for a minute... Stop thinking about the things that happened today, and are still bothering you because of the injustice and unfaireness... But, come on!...You always knew how the world you are living in works...
Now, that you cleared your mind, stop making plans for tommorow...
Just take a deep breathe and feel the force you've won... And it's all yours, just use it...
I know you'll give up never.... That's why you cry somewhere deep in your soul like an wounded animal, but not a tear has the courage to cross your cheek, cause you now it's worthless.... Smile - you're alive  :) .

Expoziţia Beauty, organizată acum câteva zile la Moldexpo, a fost un eveniment aşteptat nu doar de specialişti în domeniu ( cosmetologi, frizeri ) , dar şi de tinerele atrase în general de conceptul "Beauty" sau de speranţa de a deveni mai frumoase...

Look de primăvară....

 De azi merită să-ţi faci ordine în garderobă...

 Să-ţi pui cele mai colorate gânduri pe care le ai acolo...

Să le asortezi cu cel mai frumos zâmbet...

 Să încalţi cele mai înalte aşteptări...

Să-ţi iai cea mai mică responsabilitate,

pentru că se poartă în acest sezon....

Şi nu uita cel mai important accesoriu- dragostea,

Care nu se demodează niciodată....

oraşul geamurilor

Nu ştiu de ce, dar în această seară Chişinăul mi-a părut, mai mult ca niciodată, o aglomeraţie de geamuri cu luminile aprinse... De parcă nimic altceva nu ar fi existat decât acele mici uşiţe spre lumi noi, diferite de cea pe care o cunoaştem cu toţii...
Am zărit siluete care se arătau discret pe la ferestre... Ştiam că sunt mai mult de atât, ştiam că sunt mai mult decât simple umbre date să oprească, din când în când, lumina ca să nu zbughească afară.
Pentru un moment m-am gândit la viaţa pe care o duc ele, acolo undeva după geamuri străvezii şi cochete.
Atunci când înţelegi, că pe lumea asta există atâtea geamuri, începi să te simţi tot mai mic şi mai mic.... Pentru că gândurile ce-ţi veneau mai ieri şi care urmau să răstoarne munţii, azi nu pot decât să se ascundă (şi ele)  după un  geam de sticlă....

Uneori oamenii ne pregătesc surprize...
Alteori, ele apar pe neprins de veste, chiar dacă nimeni nu a vrut să te surpindă...
Dar ce simţi când ideile tale ( uneori pline de incoerenţă) "aruncate" pe blog la miez de noapte, devin "Inspiraţie matinală"???
Te simţi de parcă ai făcut o şotie despre care a aflat toată lumea, dar totuşi eşti fericit  :)
Am " răpit"  textul de mai jos de pe blogul ecaterinacernetchi.wordpress.com, pe care va rog insistent sa-l vizitati :).
Mulţumesc Ecaterina....

 Inspiratie matinala…

Posted in 1 on februarie 10, 2010 by caty

Azi dimineata am inceput-o cu citirea unui blog, dupa mine foarte reusit… Un blog ce cuprinde idei fulgeratoare, care te patrunde in suflet, si te pune pe ginduri.
ajunge la destinatie, face pe om sa se gindeasca, la viata, emotii, oamenii si tot ce se petrece…
Bravo Alina…esti un om care isi indeplinete bine misiunea de fiinta umana, deoarece poate sa atinga cu cuvintele ei si sa miste din loc orice piatra cu nume de om…

Tu?

Tu, cel din oglindă, ai părul răvşit...
Ai ochii plini de somn şi oboseală...
Ai cearcăne
Şi uneori chiar nu pot să te sufăr...
Şi pentru că eşti prea încăpăţânat
Mereu plec eu prima din faţa oglinzii...

oglinda

Nu sunt singură...

Atâta timp cât privesc
în oglindă...
Iar cel din lumea de vis-a- vis
Mă priveşte pe mine...
E de parcă te-ai vedea pe tine...
Dar... nu! Oglinzile nu pot
să spună adevărul...
Şi ele trebuie să mintă...

Ne-am născut acasă...

M-am trezit de dimineaţă... Am privit lucrurile din jurul meu.
Erau exact cum le lăsasem de cu seară: cărţile pe masă, creioanele-n cutie, o geantă pe podea...
Nu-mi aminteam unde-am lăsat papucii...
Da, papucii cred că "au avut de suferit"  o mutare stranie în urma mişcării de rotaţie...
Îi găsesc de partea cealaltă a patului...
Cu siguranţă se întâmplă lucruri inexplicabile noaptea ( ca şi ziua, de-altfel)...
Mă mir cum de mai putem afirma că "mergem"  atunci când Pâmântul e-un carusel ce ne-nvârte cu o viteză ucigătoare. Cu siguranţă stăm pe loc, iar lucrurile se mişcă în jurul nostru...
Suntem călători?... Reuşim să parcurgem, în timp de un an, patru anotimpuri, iar în timp de 24 de ore- o zi şi o noapte...
Şi totuşi, ironia sorţii - ne trezim în acelaşi loc în care ne culcasem cu o seară înainte...
Deşi "călătoria" noastră ţine de secole,
şi deşi Pământul se-nvârte mereu ... ne-am născut acasă... :)